duminică, 15 februarie 2015

Ingustarea sinusului coronar in angina refractara

Nu putini sunt pacientii cu boala coronariana aterosclerotica severa si difuza, fara indicatie de revascularizare percutana sau chirurgicala, si refractari la tratamentul medical maximal.O data cu cresterea sperantei de viata a pacientilor cu boala cardiaca ischemica, prevalenta anginei pectorale refractare la tratament  este in crestere si noi optiuni terapeutice sunt necesare.

    
In 1954 Beck si Leighninger au descris o procedura chirurgicala de ocluzie partiala a  sinusului coronar, asociata cu ameliorarea anginei pectorale, a calitatii vietii si reducerea mortalitatii,  avand ca mecanism recrutarea colateralelor coronariene si uniformizarea perfuziei coronariene prin redistribuirea fluxului de sange  din zonele epicardice mai putin ischemice, catre zonele endocardice cu ischemie mai importanta.

Pe baza aceluiasi principiu Verheye et al au efectuat studiul  COSIRA (Coronary Sinus Reducer for Treatment of Refractory Angina),  ce consta in insertia percutana a unui stent  din otel inoxidabil, limitant de flux, sub forma de clepsidra,  la nivelul sinusului coronar, determinand o ingustare focala si cresterea presiunii la nivelul sinsului coronar, cu redistribuirea fluxului la nivelul miocardului ischemic. 

Acest studiu sponsorizat  de Neovasc este un studiu de faza II, randomizat 1:1 , dublu orb,  efectuat  in perioada 2010-2013 pe 104 pacienti  cu angina pectorala clasa CCS (Canadian Cardiovascular Society) III sau IV, din 11 centre clinice, fara indicatie de revascularizare coronariana, cu dovada de ischemie miocardica reversibila si cu o fractie de ejectie  a ventriculului stang mai mare de 25%.

 
Un total de 35% din grupul pacientilor tratati (18 din 52) comparativ cu 15% din grupul control (8 din 52) au prezentat o ameliorare a anginei pectorale la 6 luni cu cel putin doua clase CCS (p=0.02). Dispozitivul implantabil a fost de asemenea asociat la 6 luni cu o ameliorare a anginei cu cel putin o clasa CCS in 71% din pacientii tratati (37 din 52) fata de 42% in cazul grupului control (22 din 52) (p=0.003). De asemenea calitatea vietii a fost semnficativ ameliorata.

Nu a existat insa o diferenta semnificativa in ameliorarea   indexului de contractilitate parietala la ecocardiogafia de stress cu dobutamina. Pentru a arata acest beneficiu este necesar un studiu mai mare, cu metode mult mai fidele de a demonstra ameliorarea ischemiei miocardice precum RMN cardiac sau PET-CT.

                      Sursa: Verheye S. et al.- Efficacy of a Device to Narrow the Coronary Sinus in Refractory Angina, N Engl J Med 2015;372:519-27.DOI: 10.1056/NEJMoa1402556

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu